Comentarii de ultimă oră

Vă provoc usl-amiştilor – reluare

Au trecut aproape 2 ani de cand am scris asta. Care mai sunteti bă uslamisti? Niciunul?

Vă provoc usl-amiştilor

Pe voi astia de tineti acum partea hotilor de stanga, de incercati sa-i gasiti scuze Plagiatorului (rilor), sa spuneti clar aici ca nu sunt javre.

Eu sustin sus si tare ca ponta e o javra, antonel idem, sleahta lor estem de asemenea. Ca cu ei va fi mai rau. Ca ca ei sunt si astilanti, dar nu ca ei, rosii.

Ca dupa niste ani sa va scot ochii cu parerile voastre care acum sunt unice , indestructibile si cele mai corecte. Cand dupa niste ani veniti sa ne luati la pila pe noi astia de am stiut (stim si vom sti) ca de ce nu votam cu alte javre ce voua vi se vor parea in regula la anii aia.

 

Ucraina - Amintiri despre viitor

Ei n-au mai rabdat hotii. Ei, cei din piata, nu cei de la televizor, votantii cuminti gen ‘nu ne vindem tara’ si ‘ noi muncim nu gandim’. Ucraina ar trebui sa ne fie invatatura de minte si leac noua romanilor. Ne bucuram ptr ei, dar nu stati linistiti. Cei care i-au adus pe ucraineni in situatia asta, la noi sunt la putere. Sau in opozitie. Am fost golani in piata dar s-ar putea sa fim MAIDANezi ca sa fie bine si cinste in tara asta. Din punctul asta de vedere, Ucraina ne-a luat-o inainte. Sper sa o tina tot asa si sa nu aiba parte de multe duminici ale orbilor. Si mai sper ca Maidanul sa ramana o amintire dureroasa dar frumoasa, iar România sa nu treaca prin asa ceva. Sau alte tari.

Trepte

Motto, la o bauta: Cate numere vrei bre? Cum ma imbat ma gandesc la ele. Ce sa-ti mai zic? Despre trupa Trepte?

Pan’ anii ’84 doi tineri frumosi s-au hotarat sa cante ei, sa-si faca o trupa, AC/DC urma sa devie mic copil, Jimi Hendrix era ca si demitizat. Buuun. Chitarele se cumparara, la cam fabuloasa suma de 300 euro(acum)(pentru vremurile de atunci suma in lei era foarte mare, plecai la mare 2 saptamani cu banii de pe o chitara…..). Amplificatoare? Hopaaaa, ca nu se gasesc unele bune sau costa prea mult. Nu-i nimic, facem noi. Si asa incepu totul si nimic. Amplifuri peste amplifuri. Nu sunau bine, nu aveau ‘distors’. Efecte trebuie, aflara ei: distorsion, fuzz, delay, reverb, etc. Hopaaaa. Nu-i nimic, facem noi. Alte distractii….dar tot nu suna bine. Intrara in comunitatea muzicienilor pe usa din dos, sa faca rost de retete secrete de efecte minune, construite in cutii de seringi, ptr izolare cica. Cautara indelung folii de cupru sau aluminiu, tot ptr izolarea de nepoftiti electrici din atmosfera. Usor aflara ca si chitarile lor nu sunt the best…. corzile se mai pot da in jos, spre griff, ptr solistici minune. Si uite asa reconcepura si chitarile, ca erau si prea grele. Mai taiara din corp, le revopsira, inlocuira dozele. Sunau acum, chitari+efecte+amplif+boxe incropite din alea de la radiourile vechi pe ‘lămbi’, relativ bine. Relativ. Individual li se parea ca suna bine fiecare. Cand se reunira prima oara impreuna, se uitau ca prostii unii la altii…..Se contopira cu un paharush-doo, si parca viata era mai frumoasa. La a doua reunire, ceva ceva incepu sa iasa. Retineti va rog ca nu aveau scoli, si nici mentori, erau autodictati (intentionat scris asa). Aveau 2 metode de chitara clasica, pe care dadusera fabuloasele sume de 20 lei si 25 lei, cam 2 dolari la vremea aia sau 4 beri in centru la terase sau 3 beri Gambrinus la kil. Dar nu prea inghiteau ei clasica, ce dracu ba, facem muzica au ba? La a treia reunire, ceva iesi. Bucurosi, cei doi prezentara incropeala fratelui mai mare si necrutator, Doru Popanu. De ce necrutator? Pentru ca Doru Popanu era artist plastic, bun in viziunea lui, si mistocar nevoie mare de alti artisti. Acesta pur si simplu le rase in nas si le zise ceva de genu’ “ce pula mea zdranganiti voi acolo ba? ce-i cacatul ala??” Doru Popanu a fost Primu Detractor. Posomorati, abatuti si tristi, cei doi apucara ce le era mai la indemana. Stecla. Cum dreaq se facea ca stecla era intotdeauna prima la indemana nu stiu….Fatalitate, destin, mister.
—— ——— ———- —————— ——–
Aceasta pauza intre randuri inseamna ca cei doi sarira peste impas. Constatara ca daca dai tare, apare si un ‘reverb’ , ca vechiul televizor cu lambi al Popanului cel Mic, denumit in continuare Popanu (ptr ca Doru Popanu a fost decazut din drepturile Popanesti de la Detractarea cea Mare) mergea mult mai bine. Constatara totodata si ca nu toti vecinii sunt de acord cu zgomotul , pardon, muzica creata si data tare de cei doi. Probleme deci. Ca de obicei, stecla era prin preajma. P-afara radea lumea/pretenii de ei. Ca fabuleaza, că hâr că mâr. Asa ca ei purcesera la a trage o caseta cu minunata lor muzica, caseta pe care cei doi o distribuira pe la preteni impreuna cu un biletel sa le dea note….Nu stiu daca mai am biletelul, parerile au fost modest/incurajatoare(Bibi fu al Doilea Detractor) (o fata numita Lili Uscata avu parca o parere mai buna) . Sunau bine, numai ca nu prea repetau. Ceausescu le stetea in coasta. Tot ceea ce va spusei eu dura pana la Rivolta din ’89, cand ciausescu fu eliminat, deci nu le mai stetea in coasta. Intrara baietii in democratie, care le dete in cap prin octombrie ’90 cand capitalismu aplica primu’ principiu al lui de capitalism romanesc precoc, devalorizarea banilor, si in loc de 3 beri in Cina, Vierme (cel de-al doilea erou al nostru) beu 1. Si tot de atunci (re)incepura permanentele injuraturi la adresa guvernantilor, fosti comunisti dar capitalisti acum.

Hotarara ca trebuie , normal si niste boxe pe masura, cumparara de la Costica Butelie, la vremea aceea coleg de munca cu Popanu, acum mare star rock romanesc (fata de altii ca el care s-au “ajuns”, Costica a ramas Butelie, acelasi baiat bun dintotdeauna, exceptie in lumea hartistilor) deci cumparara neshte difuzoare de 15 au poate 17 toli. Mari, usor uzate, usor rupte, le pilira, pardon, le lipira, de pilit s-au pilit ei. Apuca-te de boxe, cauta PAL, taie-l, totul bineinteles la munca lui Popanu, cu spagile de rigoare la muncitori. Apoi ansambleaza-le acasa, scheme cautate indelung in revista de tehnica, imi scapa acum numele ei, ce mai, erau niste Minitehnici artistii nostri. Enfin. Reusira. Udara (pai se putea) evenimentul, sunau bine. Vecinii devenira nervosi, schimburi de replici, cei doi cu pula, vecinii cu gura. Atunci au castigat respectul vecinilor, nu stiu daca si admiratia…

Tot atunci hotarara ca trebuie sa aiba toate sculele necesare unei trupe, ptr a nu mai sta la curul unuia sau altuia dintre tobari sau basari. Se cautara de bani, cumparara basul, bunicel, mai cumparara si un set de tobe URSS nou noutze….. Tot atunci tatal Viermelui se indura si le cumpara printr-un cunoscut din Occident 3 efecte si doze DiMarzio ptr ghitare+ bas, ce fericire, ce sunet, alta viata neica. Nu va mai spui cat munci Viermele sa caute/faca scheme optime ptr a folosi potentialul dozelor la maxim pe cele 3 chitari…Toate bune si frumoase, dar unde sa repeti, Vierme devenise basist, tobar aparu Dorin Lupasin un tanar cu frumos viitor ca tobar. Unde sa repeti, ca pe vremea lui ciausescu, casele de cultura iti dedeau loc de repetat, dar te puneau sa canti osanale, ceea ce trupa Trepte a refuzat. Dupa rivulutie, casele de cultura erau inchise, devenite magazii pentru buticari sau cine stie ce alte afaceri oneros-cinstite.

Prin 1991 vara se intalnira cu Pitacul, un pusti de avea tacsu o casa la curte pe Antiaeriana. Dornic de muzica si el, il pacalira pe tacsu ca fac trupa impreuna, Pitacii (trupa lui Pitac) repetand ei dimineata si Trepte dupa-masa. Pitacii se foloseau de sculele Treptelor, iar Trepte erau multumiti ca au unde repeta…Eeeee, fu cea mai frumoasa perioada, si cea mai spornica. 3 Hituri se prefigurau. Pitacii urmareau pe ascuns Treptele sa le fure ideile si acordurile, ceea ce nu reusira, ofcors. Mai indurara si ploaia din ziua aia, ghemuiti printre boscheti. Nu mai spui ca iarna era neincalzit acolo, ca Popanu a facut la munca un godin, ca caram cartoane si lemne pe ITB sa avem cu ce ne incalzi (sticla nu facea fata gerului), nu mai spun ca instalatia de sonorizare n-avea impamantare, lucru sesizat si de Pitaci si de Trepte in zilele cu umezeala, din fericire fara consecinte grave. Nu mai spui ca Trepte refacura instalatia electrica a camerei. Nu mai spui ca Trepte mai ajutara si prin curte pe acolo, sora tatalui lui Pitacu avand un atelier de croitorie in casuta ailalta din curte, mai pune mana si acolo la una alta, ca altfel te lua sor-sa lu tac-su pitacesc la ochi (care ochi nu priveau bine activitatea muzical-zgomotoasa) si nu era de bine. Aduc aminte in treacat de un vin foarte bun obtinut din via din curte…

(La care Jimi Hendrix daca mai traia, si cetea povestea ar fi zis: Ba baieti , eu imi bagam pula demult in ea de chitara si muzica in locul vostru, pai voi n-aveati ce face estimp?????!!)

Prin luna februarie 1993 Costica Butelie le promise ca daca au 3 melodii, le aranja sa intre in deschidere la niste trupe romanesti care erau in deschidere la Scorpions, Bucuresti , stadionul Dinamo, septembrie 1993. Trei (3) cantece trebuiau scoase. Le aveau baietii, cam 70% gata, dar trebuia focus pe ele, acum, ca se ivea si ocazia concertului… N-aveau vocal, cautara, gasira, pleca timorat, ca era incepator. Totusi mersera mai departe, promisiune ca Butelie le face si vocea, sau le gaseste unul ptr concert…..Trepte prinsera Aripi, se institui disciplina, no alcohol la repetitii si inainte. Un NU hotarat. Culmea, s-au tinut de cuvant. 3 repetitii minim pe saptamana, una din ele obligatoriu sambata cand erau mai hodiniti (uitai sa va spui ca Viermele, la inceputul povestii elev apoi student, se lasa de facultate prin 1991 si tot atunci se angaja shoarice de biblioteca)[Popanu, ca sa respect cronologia, elev, munca, demisie, (da domnilor si doamnelor, DEMISIE PE VREMEA LUI CEAUSESCU, lucru pe care unii n-au curajul sa-l faca acum in democratie) iar angajat/munca].  Culmea este ca au si respectat programul, ba chiar si de 4 ori repetau.

Bineinteles, in orice poveste se exista un dar. Nu dar de la Dumnezeu, ci de la alalantu, Nenumitu’. Dar, certuri in familia Pitacu izbucnira intre tac-su si sor-sa. Sor-sa datorii, faliment, bani cheltuiti aiurea, vrea vinde casa acoperire datorii. Ceea ce pe final s-a si intamplat. Trepte fura rugati politicos sa paraseasca scena inainte sa iasa pe ea. Intr-o zi de mai 1993 cu ploaie deasa si urata, Trepte incarcau sculele intr-o dacie si plecau infranti cu ele acasa.

PS. Pentru ca am fost rugat, atasez alaturat 3  incercari muzicale ale Treptelor. Va rog sa scuzati calitatea, au fost recuperate de pe o caseta audio, inregistrata la inceputurile colaborarii cu Pitacii, pe un casetofon prin microfon!!!. Mare mirare ca cineva a avut ideea sa ne inregistram atunci, mare mirare ca am gasit caseta si mai mare mirare ca si mergea, deoarece nu era fo marca de caseta, nu stricam noi atunci casetele bune pe “zgomote”, le pastram pentru artistii consacrati. Puteti sa nu scuzati nesincronizarile si alte defecte muzicale ce veti gasi. Mă doare la brişcă de părerile voastre est caz.

PPS. Si daca tot pusei “muzica” hai sa fie tacamul complet: POZE AICI si una de degustare mai jos.

Boxe.4

Pentru cei nemulţumiţi

aici

Vrăjeala engleză

Pentru sclavi, care se impart in doua categorii:

1. Cei bine platiti:  tarile anglo, includ aici simbriasii lor din restul lumii

2. Restul, care aduleaza “civilizatia anglo”. Si care chiar sunt sclavi.

Nu ma astept sa inteleaga multi acest inscris. Eu doar l-am scris, sa fie aciulea.