…dedic acest Monument.
|
|||
Pentru toti aceia carora ne place...…dedic acest Monument.
18 comments to Pentru toti aceia carora ne place…Leave a ReplyYou must be logged in to post a comment. |
|||
|
Copyright © 2023 Flecar - Cei ce capata drept de a scrie pe acest site sunt singurii responsabili in fata constiintei lor si mai ales a legii. In caz de ilegalitati (obscenitati, drepturi de autor incalcate, etc) nesesizate la timp de administratori, vom raspunde prompt celor ce doresc aflarea datelor de identificare. Este permisa reproducerea materialelor din acest site, dar numai cu specificarea autorului, sursei, si atunci cand nu incalca cele specificate in fraza anterioara. Powered by WordPress & Atahualpa |
|||
Despre tuica de prune
Combate bolile de inima
Biochimistii americani au dovedit ca o enzima prezenta in cactusul Karroll viridis enoae,
este regasita in tuica de pruna, in cantitati de 8 ori mai mari.
Enzima are rolul de a reduce depunerile de colesterol de pe arteridele capilare coronariene.
Este prezenta in alte 120 de medicamente naturiste diferite,cu rol in prevenirea arterosclerozei si, implicit, a infarctului miocardic,medicamente care sunt foarte scumpe in SUA, Canada si Marea Britanie (depasesc in medie 140 de dolari pentru o cura de 45 de zile).
Consumarea zilnica a 32,12 ml tuica de pruna este o eficienta metoda de a reduce probabilitatea de aparitie a unor boli de inima datorate arterosclerozei.
Acest tip de profilaxie are un pret de 14.000 de ori mai mic decat in cazul unei medicatii naturiste cu extract de cactus, ambalat in SUA.
Antianemic
Cercetatorii germani au descoperit ca in extractele distilate de pruna exista 6 tipuri de substante cerute de celulele rosii sanguine, rapid absorbabile in stomac, o data cu vaporii de alcool.
Aceste substanţe, prezente din abundentǎ in tuica,pot creste cu peste 120% viteza de producere a hemoglobinei si chiar a producerii de hematii.
In plus, ţuica de pruna are un bogat conţinut in fier,nucleul metalic al hemoglobnei din globulele rosii.
Dar acest lucru nu inseamna nici pe departe ca anemia se previne cu tuica, in lipsa unei alimentatii corespunzatoare.
Dimpotriva, un consum zilnic de tarie de pruna fara o alimentatie adecvata, poate avea efecte nefaste chiar si pentru un organism sanatos.
Reglarea funcţiilor hepatice
Ţuica de prună slaba contine o anumita cantitate de vitamine A,B,C,D1 si D2,
nedegradate termic si absorbabile intestinal,cu o eficienta crescuta, atunci cand temperatura bauturii este apropiata de cea a sangelui (37,5 C°).
Acesta este un motiv pentru care tuica de pruna fiarta, nu foarte fierbinte,este, in ciuda celor crezute, benefica functiilor hepatice, avide in anotimpul rece de vitamine si saruri (sunt exclusi cei care sufera de afectiuni hepatice cauzate de alcoolism).
Se recomanda tuica de pruna slaba in dischinezii biliare, probleme de decongestionare hepatica (disfunctii ale ficatului cauzate de slaba irigare cu sange a acestuia), constipatii cauzate de factori alimentari.
Precautii:
1. Tuica de pruna poate avea efecte magice pentru sanatate numai in conditiile in care este preparata curat.
2. Nu se recomanda ca „terapia cu tuica” sa devina un obicei. Aceasta „traditie” se poate usor transforma intr-un viciu extrem de periculos.
3. A mari doza terapeutica de tuica poate conduce la alcoolism. Priviti tuica drept un medicament si aveti fata de ea atitudinea care se impune.
Terapia cu ţuică
Mic dejun
Este total exclus a se consuma orice fel de tarie inainte sau dupa micul dejun! Exceptie fac cei care sufera de forme nespecifice de tahicardie.
si hipertensiune netratabila, datorita unui stres psihic puternic.
Acestora li se indica sa consume 30-40g slanina, urmata de un paharel de maximum 40 ml de tuica fiarta de pruna, „data peste cap”. Persoanele care lucreaza in conditii de temperaturi scazute li se recomanda 50-60 ml „pruna” dupa un mic dejun bogat in grasimi.
Dejun
Tuica de pruna slaba (nu alte tarii) este indicata ca aperitiv inainte de servirea mesei.
Alcoolul si, mai ales, sarurile minerale, favorizeaza absorbtia unor elemente benefice, prezente numai in fructul de pruna, inainte de inceperea dejunului. Din acest motiv, este absolut necesar ca tuica sa fie servita cu 10-15 minute inainte de masa de pranz
(care poate contine elemente ce pot bloca absorbtia unor principii active proprii,
regasite numai in tuica de pruna.).
Cantitatea ideala de tuica (de 22-24°) servita a aperitiv nu trebuie sa depaseasca 50-60 ml pentru barbati si 25-35 ml pentru femei.
Nu se recomanda servirea de vinuri tari in timpul dejunului si nici dupa dejun.
Cina
Inainte de cina, se poate servi un paharel de tuica de pruna ceva mai tare (30-35),
maximum 50 ml pentru barbati si 40 ml pentru femei, bautǎ incet, inainte cu 20-25 minute inainte de masa. Nu este recomandat a se consuma nici un fel de bauturi distilate
dupa servirea mesei de seara.
Imi place ideea asta de terapie cu tuica. Dar eu as prefera cu tuica de corcoduse, sau de struguri (exclus tescovina). Cu cina ma descurc bine, o iau la 12 noaptea, am timp sa fac o gramada de terapie pana atunci. Dar nu pricep ce-i cu discriminarea aia intre barbati si femei, stiu io pe unele care ar face terapie mai dihai ca orice barbat…!
Vinil!….scrie tzuica de PRUNE…citeste mai bine sau ai nevoie si tu de un Gentile d’Estate-Frizzante?
Nu stii de unde treaba aia cu barbat- femeie? e na, e ca vinul pentru femei, dar sa-l bea barbatul.
Cum dracu vine… “Dar eu as prefera cu tuica de corcoduse, sau de struguri (exclus tescovina)”..-tzuica de struguri e tescovina.
Neee, tuica de struguri nu e tescovina. Tescovina e tuica facuta din teascul ramas dupa ce se stoarce mustul. Eu ziceam de tuica de struguri, adica pui la fermentat strugurii sa se faca boasca si apoi boasca aia o pui la fiert, si ce se distileaza e tuica de struguri. Asa, la tescovina se mai pune si zahar sa fermenteze teascul ala, iar savoarea strugurelui s-a dus, e in vin, daca stii sa-l faci si p-ala, desigur…
Revin: apropos, sa vezi ce misto e tuica de visine! Terapie curata, nu asa!
Cercetari de ultima ora
Oamenii de ştiinţă britanici, în urma cercetărilor privind efectele alcoolului asupra organismului uman, au stabilit următoarele:
Vodka + gheaţă = afectează rinichii
Rom + gheaţă = afectează ficatul
Whisky + gheaţă = afectează inima
Gin + gheaţă = afectează creierul
Cine ar fi crezut că nenorocita aia de gheaţă poate afecta în asemenea hal organismul ?!?
S-a dovedit ştiinţific: berea nu îngraşă. 10 efecte benefice pe care le are asupra organismului –
http://www.gandul.info/magazin/s-a-dovedit-stiintific-berea-nu-ingrasa-10-efecte-benefice-pe-care-le-are-asupra-organismului-8584612
Vilnius!…e tare tzuica ta de struguri,cum zici tu, dar n-am mai auzit…
Normal! Cati romani crezi tu ca vor face din struguri numai tuica fara sa faca mai intai vin?!?
Mop. Iaca si io pe Mopamond. Io as face. Dar nu prea auzii de asta…..ian da matalutza Viliule un exemplu de zona unde gasisi sau beushi. Ca io desi umblat, nu auzii. Parol.
Mai ca-mi vine sa-ti zic pe e-mail privat. Daca ai face, poti sa patentezi… Zona, nu mai stiu sa zic, undeva prin Dobrogea cand facui armata. Dar nu pot pentru ca sa-ti spun ca n-a fost doar un experiment al unuia care n-a mers mai departe, dar fu tare buna… Sau pentru ca eram io-n armata…?
Ce taran ar “strica” strugurii doar pe tzuica?…ei mai trebe sa faca si vin, chiar si a 2 mana…exploateazà bobu de strugure la maxim, unii chiar incearcà sà vadà dacà poate sà scoatà si lapte,lanà, carne, branzà, oo…sàracu’ bob de strugure
INTREBARE…pentru Free Willy, Gogonea si ceilalti, in spcial ptr Budi…cum pot atasa o pozà, cum a pus Budi chitara de la Rosia Montanà si Dovreacu, cà nu reusesc, io sunt cam prost cà n-am beut tzuicà de strugure…cine imi zice ii ofer una bottiglia di vino rosso Primitivo di Sicilia.
Guus, pentru a avea o poza, din cate stiu eu, trebuie sa ai un blog, din setarile acelui blog iti pui o poza in “avatar” pentru emailul cu care gestionezi blogul. Iti va aparea automat aici si in multe alte locuri, unde ti se permite afisarea propriului avatar. Or fi si alte metode, dar eu doar pe asta o stiu. Tschuss
Danke, Franzy, la asta ma gandeam si eu,acolo sunt setarile, dar cum n-am blog am sa raman fara pozà, oricum sticla e a ta pentru raspuns, chiar dacà mai exista vreo altà varianta ofer in continuare…mai greu e cu intrarea in posesia ei.
Si uite, ceatza asta de noiembrie, iarasi a trezit amatorul de tzuica:
Noiembrie aeternus – secventa buna din brumar
Da, din noiembrie, la mijlocul caruia tocmai ne aflam.
Pentru ca, in fiecare an, in noiembrie mi se isca in fatza ochilor deschisi, in zile cu ceatza ori cu ploaie deasa, rece, cateva imagini ca desprinse dintr-un vis, secvente care au menirea, cred, sa-mi incalzeasca launtrul si sa ma smulga din alunecarea-mi melancolica indusa de elementele firii caracteristice momentului: scoarta uda a copacilor, trunchiurile lor negre ce par a sfasia asternutul frunzelor de ciocolata, un cer de plumb (e voie, domnule Bacovia?) coborat sa ne apese umerii, toate formele cu contur apos ori incetzosat, si chiar linistea aceea vatuita a noptilor cu ceatza.
Ei bine, in asemenea zile, ma vad coborand o panta lina, pe un drumeag de tara usor curbat, care se taraste pe marginea unei viroage al carei celalalt mal nu-l vad din cauza cetzei. In mana tin capatul unei funii legate in coarnele boilor ce misca molcom carul in care sunt asezat, sprijinindu-ma cu omoplatul de doagele unui butoi incapator, dinspre care razbate mireasma tare a prunelor fermentate. Este ziua, dar din cauza cetzei nu vad mai departe de coarnele boilor; de aceea, conduc carul cat mai aproape de marginea din stanga a drumului, ghidandu-ma dupa gardul de uluci, de dupa care se-aude un latrat ragusit, estompat, fara pic de ecou, suprapunandu-se peste scartaitul rotilor. Stau in car si cant incetisor. Arunc chistocul spre dreapta, in viroaga. Din cand in cand, trag cate un fluierat, ramas si el fara ecou.
In sfarsit, aud din fatza voci aspre, barbatesti, si-n spatiul largit din vale incep a deslusi cateva siluete negre in apropierea unui cazan de facut tzuica, imens, aramiu, ce pufaie asezat deasupra unui foc de lemne. Ma-ntampina bucurosi intinzandu-mi un tzoi plin, pe care il golesc, nu inainte de-a-mi scoate caciula de miel de pe cap si de a varsa o picatura in glod. Imi sterg mustata aspra cu dosul palmei si bag mana-n buzunar dupa o tigara.
Feciorii proprietarului sar iute-n car si-ncearca sa cuprinda butoiul cu bratele, ca pentru a-l masura. De-acolo, imi striga voiosi:
– Ohooo, da’ facusi prune anu’ asta, nea Adriene !
Nu stiu de unde rasare in mine aceasta secventa. As vrea s-o consider o mostenire ancestrala, o punte de legatura cu mosii mei care s-au bucurat candva de-un trai simplu, strans legat de pamant, de o viata traita in ritmul natural, in respectul datinilor, al randuielilor specifice anotimpurilor, de o viata colectiva traita dupa obiceiurile devenite legi nescrise. Si, de ce nu, manifestarea unei ascunse nazuinti nostalgice pentru o asemenea viata.
“cateva imagini ca desprinse dintr-un vis”……….era chiar vis, natural in respectul datinilor, anotimpurilor, a vietii colective si a legilor nescrise pentru tine…visuri, visuri…trezestete
Care or fi “biochimistii americani” ??? ca nu exista nici o referire pe tot internetul la asa ceva.
Scrie cineva o tampenie si uite cum toate siturile romanesti copiaza una de la alta. Mai ales cand alcolul este benfic. :))
Sau aia ingleji de descopera ei nestiute si mult se mai mira to(n)ti. Cum afla ei ca marul decojit are efecte benefice asupra ghetii din Antarctica, ca dupa 2 ani sa zica contrariul.